Constantin Cojocaru

Noua Constituţie a României.
Propuneri
3. Pensiile
Pensionarii României sunt, cu siguranţă, printre cei mai batjocoriţi locuitori ai acestei planete.
Au muncit o jumatate de secol în regimul comunist, timp în care statul lor, statul român, le-a luat o treime din ceea ce au produs, pe care a transformat-o în miile de fabrici, uzine, spaţii comerciale şi de birouri, hoteluri, bănci etc, spunându-le că respectivele fabrici, uzine, spaţii comerciale şi de birouri, hoteluri şi bănci sunt ale lor, ale celor din banii cărora s-a adunat acestă mare avuţie productivă, ale întregului popor. A venit 1990 şi acelaşi stat român, revopsit, s-a autoîmproprietărit, mişeleşte, samavolnic, cu toate respectivele fabrici, uzine, spaţii, hoteluri, bănci etc, pe care, apoi, le-a vândut politicienilor şi străinilor, la preţuri de nimic, lăsându-i cu ochii în soare pe cei din banii cărora se adunase bogăţia, ieşiti, sau nu la pensie.
Statul comunist le-a luat salariaţilor săi nu numai profiturile realizate în economie, dar le-a mai cerut să plătească şi contribuţii de asigurări sociale (CAS), pentru pensii, adică. Aceste contribuţii au fost şi ele investite în miile de fabrici, uzine, spaţii comerciale şi de birouri, hoteluri, bănci etc.
Normal ar fi fost ca, în 1990, statul român, atunci când a transformat miile de fabrici, uzine, spaţii, hoteluri, bănci etc în societăţi comerciale să constituie şi Fondul Naţional de Pensii Publice şi să-l facă acţionar la respectivele societăţi comerciale.
În fond, ei erau de facto proprietari ai acelei părţi din capitalul societăţilor comerciale creat prin investirea contribuţiilor lor la fondul de pensii publice. Trebuia numai să li se recunoască acest drept. De către statul lor, statul român.
Din punct de vedere tehnic, ar fi fost foarte simplu să se calculeze valoarea netă a fondului de pensii publice la data adoptării Legii 15/1990, lege prin care a început reorganizarea ca societăţi comerciale a fostelor întreprinderi de stat.
Valoarea netă a oricrui fond de pensii este egală cu valoarea contribuţiilor plătite de membrii fondului, plus profiturile nete realizate prin investirea banilor fondului, minus pensiile plătite de fond. Nu ar fi fost o problemă să se ia în calcul un profit net de 7-8%.
Altele ar fi fost pensiile românilor, acum, dacă, în 1990, şi după aceea, le-ar fi fost recunoscute drepturile. Nu numai că ar fi avut pensii mult mai mari, dar nu ar mai fi fost umiliţi, nu li s-ar mai fi spus că sunt întreţinuţi de actualii salariaţi. Pensiile lor ar fi fost plătite de către Fondul Naţional de Pensii Puiblice, din banii lor.
Uriaşa nedreptate făcută de statul român pensionarilor săi trebuie şi poate fi îndreptată. Suferinţele şi umilinţele pensionarilor României pot fi curmate, imediat. În ultimă instanţă, depinde, în primul rând de ei, de pensionari. Numărul lor este suficient de mare, pentru a fi transformat într-o forţă de nestăvilit, care să oblige statul român să le dea înapoi ceea ce le-a furat.
Propun, deci, următoarele:
1. Constituirea Fondului Naţional de Pensii Publice.
2. Calcularea valorii nete actuale a Fondului Naţional de Pensii Publice, care se compune din valoarea contribuţiiolr de asigurări sociale plătite de membrii fondului din 1948 până în prezent, plus un profit mediu de 7% pe an pentru fiecare din aceste contribuţii, minus pensiile plătite de la fond.
3. Trecerea în proprietatea Fondului Naţional de Pensii Publice a acţiunilor deţinute de statul român la societăţile comerciale înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990, până la acoperirea integrală a valorii nete a Fondului.
În cazul în care valoarea netă a Fondului Naţional de Pensii Publice este mai mare decât valoarea nominală actualizată a tuturor acţiunilor deţinute de statul român la societăţile comerciale înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990, sau care ar mai fi înfiinţate, în baza aceleiaşi Legi15/1990, diferenţa va fi acoperită, treptat, din alte surse prevăzute de lege.
Realizarea acestei propuneri, presupune:
1. Oprirea, imediată, a oricărei „privatizări”, a oricărei vânzări de capital de către statul român.
2. Unirea tuturor pensionarilor României întro Asociaţie Naţională, care să ceară şi să obţină adoptarea unei legi, prin care să fie puse în practică propunerile de mai sus. Nimic nu îi poate împiedica pe cei 6 milioane de pensionari ai României să-şi ia înapoi proprietatea şi demnitatea.
Constituirea şi funcţionarea Fondului Naţional de Pensii Publice, conform propunerilor de mai sus, va forma şi obiectul unui articol distinct în Noua Constituţie a României.
Aştept comentarii şi propuneri.
Constantin Cojocaru
31.01.2013